web analytics

Pagini

De ziua femeii

Calendaristic e deja primăvară. “Temperaturistic” înca mai simțim câte o adiere cu iz siberian. Suntem la confluența a două anotimpuri. Unul vrea să vină, celălalt nu se dă plecat. Ca Antonescu și Băsescu. Îi place aici, pe plaiurile mioritice fiindcă poate face ce vrea, fără teamă că autoritățile ar încerca să intervină în vreun fel, măcar așa, de ochii plebei… Astfel că dacă mai marii noștri nu fac nimic, no problem. Nu rămânem pe tușă, are cine se da în stambă: Babele.

Încep să-și facă de cap odată cu Mărțișorul, încă de pe întâi. Se pregateau de ceva timp și fiindcă nu mai aveau răbdare au trecut și ele, dupa moda “guvernească”, la tăieri: februarie nu mai are 31 de zile. Nici măcar 30. E nevoie la buget, au tăiat. Trei ani Făurar are 28 de zile, al patrulea 29, că se termină mandatul și e an electoral, deci trebuie să mai dea ceva de pomană. Te pui cu babele?

Și o țin, nene, într-un iureș timp de nouă zile. Ziua si baba. Fiecare vrea să fie vedetă cu programul ei propriu de scuturat (sau nu) cojocul. L-ar da jos de tot, că așa a vazut ea că au ajuns vedete Cruduța, Drăgușanca și alte pupeze care știu unde e scorbura dar nu se hotărăsc asupra teiului, însă se gândește că totuși suntem în România. Cojocu-i bun, românii – campioni la atletism și tare-i e teamă că n-o să mai aibă ce scutura…

Citește articolul 

Log in