web analytics

Pagini

De singurătate

Arată-mi lumina şi calea cea dreaptă,
Şopteste-mi încet şi o vorbă-nţeleaptă.
Deşi nu mai este nimic între noi
Nu vreau să sfârşim împroşcând cu noroi.

Aş vrea să-nteţeşti doar o clipă şi focul
Iar eu să-ţi cuprind fantomatic mijlocul,
Aş vrea să mai simt bucuria şi jalea
Şi dragostea ta să-mi arate iar calea.

Încearcă să fii tot aşa cum ai fost
Deşi ştim c-acuma nimic n-are rost.
Mai fă să tresara în inimi adânci
Fiorul ce leagă izvorul de stânci.

Eu nu pot să cred că nu-ţi va fi dor
De un dulce sărut sau de-un tainic amor;
Dar nu pot să-ţi spun doar adio acum
Şi-apoi, peste timp, să-ţi văd chipu-n album.

Săruta lumina, sărută şi vantul,
Sărută şi frunza, sărută pământul,
Sărută tot ceea ce-n cale îţi iese;
Sărută câmpia, pădurile dese,

Că-n tot ce se vede în juru-ţi sunt eu,
Minuni ce le-a dat pentru noi Dumnezeu
Şi nu pot adio să-ţi spun nici în gând;
Dar sper că ne vom regăsi în curând.

De singurătate mă tem ca de foc,
De singurătate eu nu mai am loc.
Mi-e teamă să cânt de iubire acum
Când ştiu că-i demult prefăcută în scrum.

Log in