web analytics

Pagini

Labiș

Geniul Labiș a trecut pe firmamentul liricii
ca un meteor.
A răsărit, s-a înălțat și,
când începuse să strălucească mai frumos,
s-a stins.
A căzut ca un trăsnet stupid.
S-a stins steaua,
dar lumina ei va străluci de-a pururi
în infinitul inimilor noastre.

Pentru noi focul
„Primelor iubiri” încă mai arde,
„Albatrosul ucis” încă mai zboară,
„Lupta cu inerția” continuă,
„Moartea căprioarei” încă nu s-a săvârșit
fiindcă Labiș continuă să ne șoptească:
„Sunt spiritul adâncurilor”.

Labiș va rămâne trandafirul îmbobocit
care nu va mai înflori.
Va rămâne izvorul cristalin
ce a lăsat urme adânci
în solul pietros al liricii universale.

Suntem generația „Labiș”.
El a fost începutul,
noi suntem continuarea.
Iar sfârșitul nu va fi niciodată.
Ceea ce scriem noi astăzi
ne dictează din neant
glasul neauzit al lui Labiș.

Respectându-l pe Labiș
ne respectăm pe noi înșine.
Când ii rostim numele
sa păstrăm, totuși,
măcar un scurt moment
de reculegere.

Pentru Labiș.

 

 

Log in