web analytics

Pagini

Rugină de toamnă

Stă norul cenușiu să se prăvale
Pe case de sub bolțile cerești.
Aș vrea să fiu în visurile tale
Un înger ce în suflet să-l primești.

Pe câmp se-nvârtejesc de vânt ciulinii,
Copacii se apleacă-aproape goi.
Mă-ntreabă cu tristețe toți vecinii
De ce-i atâta toamnă între noi.

Destule nopți s-au scurs și prea pustii
Sunt zorii, când privesc în gol pe geam.
Secunda-mi pare-nfiptă-n veșnicii,
Doar frunze ruginesc încet pe ram.

Și plouă trist a toamnă și a tine,
Se-aude-un orologiu-n depărtări.
Cocorii zboară lin spre țări străine
Iar sufletul mi-e-mprăștiat în patru zări.

Orgolii ne-au împins pe căi opuse
Când inimile noastre se atrag.
Nu ne-au rănit cuvintele nespuse
Cât țipătul tăcerii celui drag.

Comments are closed.

Log in