web analytics

Pagini

Trăind în veacul meu, postum

Prin piept mi se plimbă un plug otrăvit;
Erup nemişcatele ore trecute.
Mă-ntreb dacă lumea deja s-a sfârşit
Sau bate doar vântul prin inimi pierdute.

Se scurge din mine tăcerea în zori;
Sunt tânăr, mai tânăr ca însăşi lumina.
Inund tot pământul cu valuri de flori,
Nebun grădinar dăruindu-şi grădina.

Şi plou într-o grindină de trandafiri,
Pot fi şi ninsoare, şi pulberi şi rouă.
Sunt Eros, arcaş cu săgeţi de iubiri,
Sunt era trecută sau poate cea nouă,

Înalte cascade ce-nmărmuresc
Şi naşteri zăcând prea abrupte-n copile,
Icar fără aripi pe cer mă topesc
În nopţi fără noapte şi zi fără zile.

Izvorul nu cântă în pieptul oricui
Când cade cenuşa pe şoapte de aur.
Prin ani, rătăciri şi speranţe hai-hui
Mai caut şi vechile frunze de laur.

Postum voi renaşte în vremi de demult;
Memoria-mi strigă în mii de sirene
Să stau, să privesc, să visez, să ascult
Cum valuri se sparg înainte de vreme.

Sunt valuri de ape sau valuri de timp,
Sunt valuri ce vin sau sunt valuri ce pleacă?
E Cronos, fugind de pe vechiul Olimp
Sau numai Neptun ce-n pâraie se-neacă?

Doar luna zâmbeşte statornic pe cer;
Pădurea a fost prefăcută în lemne.
Încerc să pictez un amurg efemer
Dar el răsărit nu mai poate să-nsemne.

Log in