web analytics

Pagini

Ne-am ales cu ce-am ales

De ceva timp încoace mi se face lehamite când aud anumite sintagme. Tot mai mulți români  se tânguie pe net sau pe stradă cu expresii de genul „unde ești tu, Țepeș, Doamne”, „în țara asta trebuie să vină din nou Țepeș să facă ordine”, „să se ridice Ștefan de la Putna”, etc, etc, etc. Și mă întreb, oare chiar atât de proști și lași am ajuns? Ne umflăm pieptul că suntem români, ne lăudăm cu faptele de vitejie ale strămoșilor noștri… Și cam atât.

Oare când va realiza poporul ăsta că nu vine nimeni să-l salveze? Țepeș e mort de vreo juma’ de mileniu, Ștefan e la fel de mort ca și Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân și toți ceilalți. Au trecut secole de când toți ăștia nu mai sunt. A mai rămas doar o grămadă de oase din ei, deci mai mult ca sigur nu se vor ridica din morminte. Dar noi continuăm să sperăm că Dumnezeu va face minunea să-i readucă printre noi, ca să ne scape de asupritorii de azi. Împreunăm frumușel mâinile și ne rugăm. Atât suntem în stare să facem. Dar, cum am mai spus, ne place să ne lăudăm cu vitejia lor… Mai pe șleau spus, cu vitejia altora. Cu ce drept ne lăudăm când noi stăm cu mâinile în sân?

Oare când o să înțeleagă și poporul ăsta că e pe cale de dispariție? Chiar nu vede că e vândut, că e sclav în propria țară, că nimeni dintre cei care sunt acum la putere nu mișcă un deget pentru națiunea asta ci doar pentru propria bunăstare?

Recunosc că mă număr printre milioanele de români care au luat țeapa vieții lor în decurs de mai puțin de un an. Mi-am făcut datoria de cetățean al acestei țări și am votat. Și la locale, și la referendum, și la parlamentare. Iar acest lucru îl voi regreta căt voi trăi.

La secția de votare la care sunt arondat am fost printre primii care s-au prezentat la Referendum pentru a-l demite pe Băsescu. Văzând apoi câți români au votat pentru demitere, am făcut prostia să sper că se va schimba ceva în bine în țara asta. Dar ți-ai găsit…

În decembrie am votat tot pentru schimbare. Am acordat votul meu unor persoane pe care le cunoșteam de ani de zile. Impropriu spus „le cunoșteam”, fiindcă s-a dovedit că am votat lupi deghizați în oi. După alegeri au dispărut cu toții. Acum două săptămâni le cerusem public acolo unde se laudă cu activitățile lor sau ale altora – pe facebook – să-și exprime poziția față de ce se întâmplă în Covasna, de la izbucnirea „Scandalului Bentița”. Dar… nici o vorbă. Tăcere deplină, deși ei continuă să posteze tot felul de aiureli care pe cei mai mulți dintre noi ne lasă rece.

Ce faceți voi, parlamentarule și senatorule pe care și eu am făcut prostia să vă votez? Care e actvitatea voastră concretă pentru binele meu, al românului de rând?

Anul trecut, când s-a făcut „debarcarea” Guvernului Ungureanu începusem să capăt o oarecare încredere în Ponta, Antonescu și ceilalți. Începuseră binișor. Apoi a fost Referendumul, care mi-a ridicat niște mari semne de întrebare. Iar astăzi sunt complet lămurit.

Dacă până prin iulie 2012 atât Ponta cât și Antonescu se dădeau cu curu’ de pământ că Băsescu trebuie neapărat demis, judecat și așa mai departe, astăzi, curios, „nu mai au motive”… Dacă e să răsfoim presa de anul trecut, să vedem ce declarau cu toții atunci, făcând o comparație cu ce spun astăzi e o diferență ca de la cer la pământ. Iată câteva titluri:

10 iulie 2012: Ponta: Dacă Băsescu va reveni la Cotroceni, prin voinţa populară, nu cred că putem coabitaAcum e „un fel de două feluri”. O struțocămilă. Băsescu nu a revenit la Cotroceni prin voința populară, ci prin voința CCR subordonată lui. Iar asta mă duce mereu cu gândul la vechea Inchiziție care tăia, spânzura și ardea pe rug „în numele Domnului” fără a putea fi trasă la răspundere pentru fărădelegile sale. Iar acum cei doi coabitează, deși în acea emisiune Ponta completa: „eu am încercat timp de 45 zile de la preluarea mandatului şi nu s-a putut”. Uite că acum se poate!

19 iulie 2012: Zgonea: Românii trebuie să spună DA la referendum pentru a sancţiona o guvernare coruptă7 milioane și jumătate de români au spus DA. Și ce au rezolvat? S-au sancționat pe ei înșiși. Au ales o altă guvernare, cel puțin la fel de coruptă.

27 iulie 2012: USL: Băsescu trebuie să le ceară românilor să-l demită, altfel dovedeşte că e mincinos şi manipulator. Cei ce mă cunosc știu că sunt total anti-Băsescu, deci în nici un caz nu-i iau apărarea. Dar nu pot să nu mă întreb, ăștia de azi sunt mai puțin mincinoși și manipulatori?

27 iulie 2012: Băsescu: Dacă prezenţa la referendum va fi 49%, voi repropune USL revizuirea Constituţiei şi demisia mea. Într-un articol din 30 iulie citim: „participarea la referendum a fost de 46,23%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, a anunţat Biroul Electoral Central, după centralizarea datelor din 99,97% din secţiile de votare.” Deci…? Iar a făcut Băsescu în așa fel încât să dea cu virgulă…

29 iulie 2012: Ponta: Cariera lui Băsescu se termină azi dacă peste 5.200.000 de români votează pentru demitereDeclarația asta ar fi acum de cascadorii râsului dacă n-ar fi chiar de plâns. Știm câți români au votat pentru demitere. Dar la fel mai știm că Băsescu e tot acolo. 87% din votanți au vrut ca el să plece, doar 11% au vrut ca el să rămână. Dar el e tot la Cotroceni. Fiindcă așa e înțeleasă democrația, voința poporului, în România. Deci ce încredere mai pot avea acum în Ponta?

Și lista de articole ar putea continua încă vreo două zile, deși am dat exemple doar de pe un singur site.

Personal mi-am pierdut încrederea în Ponta când începuseră să se răstească la noi Merkel și Barroso. Atunci trebuia Ponta să se ducă la Bruxelles cu Constituția României în mână și să spună „auzi frau Merkel, ia arată-mi matale în cărțulia asta în ce articol scrie de pragul de 50% + 1 și apoi discutăm”… Mai curios este că nici madam asta Hitler în fustă , nici alde Barrosanu’ și nici Guțănștain ăla american nu s-au scandalizat (respectiv „îngrijorat”) când însăși Belgia mai bine de un an și jumătate nu a avut un Guvern.

Așadar ce am votat noi, atât în iulie cât și în decembrie? Am vrut să scăpăm de unii și i-am ales tot pe ei. Ce este astăzi USL-ul ce părea cândva atât de falnic? O adunătură de PSD-iști cu foști PDL-iști lângă PNL-iști cu alți foști PDL-iști plus Conservatoriști. Ce rezultă de aici? „La vremuri noi, tot noi”… Când a început să se clatine barca PDL s-a declanșat marea migrație spre alte partide a celor ce până atunci spuneau că merg „până-n pânzele albe” cu Boc, Udrea, Blaga & Co. Iată că într-un timp foarte scurt acele pânze s-au înroșit sau îngălbenit…

Pentru mine toate astea au fost o palmă puternică și o învățare de minte. E adevărat că alegerile nu s-au încheiat de prea multă vreme. Dar timpul trece. Acuși ne trezim că suntem în 2016 și-i vedem iar cerșindu-ne votul. De la mine – canci! Le arăt direcția Covasna. Să cerșească acolo.

Însă marea problemă e alta: până atunci, până în 2016 noi, românii, ce facem? Mergem la pupat moaște și ne rugăm la Doamne-Doamne să-i învie pe Țepeș, pe Ștefan și pe Mihai Viteazul? Plecăm cu toții din țară să fim sclavi la alții? Ne lamentăm doar pe net, pe la Tv și pe la gard? Concret nu facem nimic? De ce nu ieșim în stradă cât mai mulți pentru a le cere socoteală? De ce ne complacem dacă nu ne convine? De ce le permitem atâtea? De ce ne e teamă să ne revoltăm pentru drepturile noastre?

NICI O LEGE DIN ROMÂNIA NU NE POATE CONDAMNA PENTRU REVOLTĂ PAȘNICĂ

Știm cu toții că de o bucată de vreme ne fac capul mare cu acea regionalizare. Inițial au spus că asta cere Uniunea Europeană. Apoi, după ce UE a spus foarte clar că nu ei au cerut asta, au găsit alte motive. Dar să fim serioși… Motivul este unul singur: bucățălirea României pentru a putea fi vândută mai ușor. Sunt mulți care abia așteaptă momentul.

Sursa foto

Nu pot încheia acest articol fără a le dedica din toată inima guvernanților de azi o poezie a lui Adrian Păunescu:

Marș de adio

La muncă, derbedei, că trece anul
Şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
Cristosul  mamii voastre de nemernici.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
Şi-apoi convingeţi-vă că e bine.

C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
Si i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
Care-şi  va cere scuze în maghiară.
Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
Aţi desfiinţat uzine, câmpuri, fabrici.

Şi, prin vânzări de ţară infernale,
Aţi omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
Răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
Întoarceţi România-n Evul Mediu.

Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
V-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
Ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
Şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
S-au compromis negustorind Ardealul.

De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
Cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
De e trădarea voastră-atât de fermă ?
Aţi pus nenorocita voastră labă
Pe-această tristă ţară basarabă.

Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
S-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
Dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
Aţi inventat examene severe,
Supunere poporului spre-a-i cere.

Şi toată zbaterea a fost degeaba
Că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
Actori într-o politică obscenă.
Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară ,
Ia cereţi-vă, puţintel, afară.

Decât să vă trimită ţara noastră,
Mai bine mergeţi voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
Si nu albanizaţi această ţară .
Băgaţi viteză, că vă trece anul
Si s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
Decât lozinca lui Fănuş cel mare :

Nenorociţilor, se rupe şnurul,
“La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !”

Articol scris de Marian, 2 aprilie 2013

Log in