Am fost astăzi cu familia prin oraș. Ne-am gândit că este 1 iunie și vom vedea, ca în alți ani, niște manifestări mai acătării. Ți-ai găsit…
Au fost în cursul dimineții niște întreceri sportive. Bravo, este foarte bine că se face sport, că sunt competiții. Dar în rest… De pe la ora 12.00 până pe la 17.00 cât ne-am vânturat de colo – colo, nimic – dar absolut nimic – nu mi-a sugerat că și în Bacău s-ar sărbători Ziua Copilului. Este adevărat că era destul de multă lume, ca în orice weekend, în ciuda vremii închise ce stătea a ploaie. Dar atât.
În Parcul Catedralei, liniște totală. Doar la cele 4 leagăne mai era ceva animație. Toboganul – vai mama lui, defect, sprijinit cu două scânduri. Am pornit pe centru. La piațeta din fața Casei de Cultură la fel, nimic. Pensionari pe bănci, niște tineri la o vorbă și niște „selfie-uri” și câțiva copii consumându-și energia supravegheați de părinți sau bunici. Am mers mai departe, în Parcul Cancicov. Lume multă la plimbare, copii și tineri, aglomerație în părculețul cu scrânciobe, mașinuțe și trenuleț, în rest nimic nou, nimic deosebit.
Ne continuăm plimbarea spre fântâna arteziană dinspre restaurant și… surpriză! Fiindcă vremea cenaclurilor cu „Să fie pace în lume” a trecut cam de multișor și fiindcă, nu-i așa, îi păcălim pe copii încă de la grădiniță cum că tot ce facem este pentru ei, pentru viitorul lor luminos într-o lume mai sigură și mai bună, iată cu ce ne delectăm copiii de ziua lor: cu arme. Asta este tot ce a putut fi văzut astăzi după-amiază în Parcul Cancicov.
Nu tu un spectacol cu niscaiva cântece și dansuri de-ale copilăriei, nu tu niște desene pe asfalt, nu tu niște întreceri cu bicicleta, trotineta sau rolele, nimic. Doar arme! Personal mi se pare total aberant. În loc să ne îndemnăm copiii să învețe ceva frumos și bun, să simtă că este ziua lor, sărbătoarea lor, să râdă, să cânte, să danseze, am ajuns să le arătăm cu ce pot ucide. Probabil dată fiind situația tensionată din preajma României, niște minți „luminate” au decis că este mai corect să le arate copiilor viitorul real.
Am strecurat-o și pe fiică-mea să-i fac niște fotografii lângă o bombă sau obuz sau rachetă sau ce naiba o fi aia, am urcat-o pe Hummer, i-am pus pe umăr o obuzieră sau cum s-o fi numind, a „admirat” minunatele instrumente de ucis. Tot în zona aceea era și o mașină pe care scria „Programul de reformă al Ministerului Sănătății și Familiei”. Am dat să mă apropii să văd despre ce este vorba când am zărit scris dedesubt „Banca Mondială”. Am zis hop! Dacă e băgată Banca Mondială atunci e clar că nu e nimic de bine. Astfel că am făcut stânga-mprejur și am plecat spre casă.
Click pe fotografie pentru a vedea galeria de imagini:
O magnifică zi de 1 iunie…
Am înțeles că au fost ceva spectacole pe la mall și nu știu pe la ce hypermarket. Nu ne-au (mai) interesat. Până nu demult de ziua copilului era Festivalul Arlekin pe o scenă în fața Hotelului Decebal, erau tot felul de întreceri prin parcuri, prin fața Casei de Cultură, ce mai tura-vura, Bacăul era în sărbătoare. Acum nimic. Pustiu. Nu se mai face nimic în aer liber, trebuie să mergem la mall. Și nu întâmplător. Și asta este de fapt tot o afacere, cu dedesubturile sale obscure. Cum ne-am obișnuit deja, sub învelișul poleit este ceva putred. Fiindcă absolut oricine poate merge la o manifestare în aer liber. Dar nu toată lumea își permite să-și ia copilul să vadă un spectacol la mall. E adevărat, specatcolul în sine e gratuit. Dar acolo sunt multe tentații pentru copil, iar unii părinți, printre care mă număr și eu, au un buget de extremă austeritate. Pe șleau spus, zero.
Nu cred că este cazul să dăm vina pe vreme. Au fost ani în care de sus se vedea o mare de umbrele, dar manifestările se desfășurau.
O prietenă din Cluj m-a întrebat, nedumerită, pe Facebook: „În Bacău s-a sărbătorit Ziua Copilului sau Ziua Armatei”? N-am știut ce să-i răspund. Poate mă ajută cineva…?
Una peste alta, 1 iunie 2014 – Ziua Copilului mi-a lăsat un gust amar…
Mulțumim din inimă Partidelor…
