Tăcere de gheață…
Tăcere…
Se aude doar Universul
murmurând tot mai încet
din cauza penuriei de timp.
Motoarele sale se îneacă
și tușesc greoi
până se vor opri.
Planetele, în delir,
se mișcă încet
pe bolta infinită.
Încet…
Aproape imperceptibil…
Și deodată,
în simfonia eternă a aștrilor,
se opresc.
Rămân țintuite
în infinitul de catran
al Marelui Univers.
S-a oprit Ceasul,
s-a oprit Viața,
nimic nu mai mișcă.
Totul a tăcut,
totul a înghețat.
TOTUL…
