Cânt pentru tine
Muzica: Eolic Versuri: Florin Enea, Genu Cambos Înregistrare Studioul TVR 1979
Au cântat pentru tine, pentru mine, au cântat pentru noi toți.
Dar timpul iși spune cuvântul. Vremurile se schimbă, generațiile trec una după alta din ce in ce mai grăbite, iar peste această minunată muzică se așterne, din păcate, uitarea. Timp de aproape 15 ani zeul Eol și-a adiat acordurile peste urbea băcăuana făcând auzite frumoasele cântece ale acestor tineri (pe atunci) instrumentiști și vocaliști.
Înființat in 1969 de Genu Cambos pe lângă Cooperativa “Muncă și Artă”
din Bacău ca o replică dată lui Nancy Brandes cu al său Roșu și Negru, grupul Roșu și Alb în mai puțin de un an făcea deja furori, fiind cunoscut (și recunoscut) nu numai în Bacău, ci în toată țara. A participat la nenumărate festivaluri de la care s-a întors cu zeci de premii. A susținut extrem de multe spectacole, acompaniind artiști de renume ai vremii, cei mai mulți dintre ei facând parte azi din “Galeria monștrilor sacri” ai muzicii românești: Angela Similea, Cornel Constantiniu, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Mariana Greceanu (acutuală Cambos).
În 1971 Roșu și Alb a fost inclus în Teletop-ul lui Petre Magdin
alături de alte grupuri românești de renume: Mondial, Sfinx, Roșu și Negru, Phoenix, etc.
Ca orice alt grup, de-a lungul timpului a suferit modificări în componență. Unii au venit, alții au plecat. Roșu și Alb însă și-a continuat activitatea. În 1972, participând cu Teatrul Bacovia (pe atunci Teatrul de Stat) la un lung turneu prin țară, a fost cooptat și Florin Iepurică. Acesta activase până atunci la Iași în grupul “rival” Roșu și Negru, alături de Nancy Brandes. Apoi Florin s-a stabilit în Bacău, unde a pus bazele grupului Eolic. Avea un vis pe care a reușit, încet – încet, să-l realizeze.
Visul
Muzica: Eolic Versuri: Florin Enea Înregistrare Studioul TVR 1979
Povestea, așa cum a fost… spune Florin Iepurică. Eu în timpul studenției la Iași am cântat cu Roșu și Negru.
|
|
|
Roșu și Negru în 1967 la Universitatea IAŞI Nancy Brandes, Emil Trocan, Moby, Minodora, Florin Marcovici şi Cesar (in picioare), Florin Iepurică și Bondy Stenzler (așezați) |
Am fost apoi repartizat la Institutul din Bacău ocupând postul de director de club. Acolo am înființat grupul Eolic în 1972. A fost o perioadă în care unii veneau, alții plecau, până ne-am stabilizat trupa.
|
|
|
Florin Iepurică – chitara, Neluțu Bamboi – tobe, Puiu Buhler – acordeon |
Componența grupului era acum: Florin Enea – chitară bas, George Mihalache (zis Giordano) – chitară armonie, Rică Lefter – clape, Eugen Zaharia – percuție și un grup de suflători de la liceul de muzică: Moldoveanu – trompetă, Mihuț – trompetă, Foizel – corn, Petrea – trombon, continuă Florin. Enea a devenit student la engleză și a fost luat în armată 6 luni, cum făceau studenții armata pe vremea aceea. La Casa de Cultură funcționa formația Roșu și Alb cu Nelu Diaconu, Costel Mierlă, Gigi Pruteanu. Și Genu Cambos, bineînțeles. În perioada aceea am făcut o colaborare, cu formația Roșu și Alb având o serie de spectacole cu Teatrul Bacovia (pe atunci Teatrul de Stat). Dar prezența mea acolo a fost doar o simplă colaborare.
Eolic era deja prezent ca formația Institutului. Genu a venit la Eolic la Institut la chitară bas înlocuindu-l pe Florin Enea în perioada cât acesta
era in armată. Am câștigat Festivalul Studențesc în 1974 dar în componența pe care ți-am prezentat-o mai sus. Când Enea s-a întors din armată și-a reluat rolul de basist, Genu trecând la chitară armonie și solist vocal. Apoi eu cu Genu am plecat la restaurantul Decebal unde am cântat și cu Sandu Bănică și cu primul baterist de la Roșu și Negru, Bondy Stenzler. Pe Bondy l-a înlocuit la Iași Țăndărică. Ovidiu Lipan.
În ’77 și ’78 am fost plecat cu contract în Luxembourg, iar când m-am întors am reînființat – dacă se poate spune așa – Eolicul, pe lângă Școala Populară de Artă, unde aveam post de profesor. Inițial era Florin Enea la bas, Ion Nichifor solist vocal, Andrei Hidan la clape, însă în perioada aceea s-a definitivat grupul Eolic cu Dorel Sascău – clape, Florin Enea – bas, Gigi Pruteanu – percuție, Genu Cambos – vocal și eu la chitară solo. Am funcționat ca trupa de la restaurantul Moldova.
|
|
|
EOLIC: Gigi Pruteanu, Florin Enea, Florin Iepurică, Genu Cambos, Doru Sascău |
După plecarea definitivă a lui Genu în Israel am colaborat o vreme cu Irina Văleanu și cu Ion Nichifor, care a plecat și el în Italia, iar în 1985 ne-am
despărțit… Și au ramas doar amintirile… Nu știu câte o să ințelegi din tot ce ți-am spus… Sunt multe persoane pe care ți le-am enumerat, însă toate acestea și-au adus aportul la succesul Eolicului. Ei nu trebuie uitați, iși incheie cu nostalgie povestea Florin Iepurică, adaugând: povestea spusă pe scurt…
Eolic s-a definitivat în 1981, preia Florin Enea firul discuției. Ultimul membru cooptat a fost bateristul Gigi Pruteanu care, după destrămarea grupului Roșu și Alb, a activat cu diverse formații pe litoralul Marii Negre și în străinătate, în Finlanda. Având ambiții mari pentru a deveni una din cele mai bune trupe din țară, dacă nu chiar cea mai bună, am reușit să-l convingem să revină în Bacău. Din acel moment a început o asiduă muncă de creație muzicală pentru a putea ajunge la Radio și Televiziune. Astfel puteam fi cunoscuți în toata țara și chiar în străinătate. Înregistrarea celor opt piese proprii la Radio Iași în 1982 s-a facut practic într-o singură zi.
Videoclipurile melodiilor au fost făcute treptat în 1982-1983 (chiar și după plecarea lui Genu în 1984), fiind difuzate foarte des pe TVR 1 și TVR 2. Demn de menționat este și faptul că aceste clipuri au fost unele dintre primele filmări și transmisii color ale Televiziunii Române. Din păcate acestea nu pot fi încă “scoase” deoarece TVR este pe cale de a digitaliza întreaga sa arhivă. Am însă promisiuni ferme că imediat ce aceasta se va întâmpla, le voi putea avea și atunci bineînțeles că le voi putea prezenta publicului prin intermediul acestui site.
Am colaborat cu poetul băcăuan Ovidiu Genaru, care a scris versurile unor piese pe care le-am înregistrat în principal la Radio Iași. De remarcat este faptul că unele piese au texte cu filon patriotic care poate acum sună ridicol, însă fără de care, date fiind condițiile vremurilor respective, nu puteai să fii “dat pe post”, continuă Florin Enea.
Trebuie neapărat să menționez că muzica noastră, cu influențe funky, jazz-rock și clasice, s-a bucurat de mare apreciere în rândul specialiștilor, noi fiind considerați – pe drept, aș zice eu – una din trupele românești cele mai interesante ale momentului. Dacă nu chiar CEA mai interesantă…
După plecarea lui Florin Iepurică din trupă (teoretic momentul desființării ei), eu, Dorel și Gigi am continuat să mai cântăm o perioadă împreună sub numele de “New Eolic”. Nouă ni s-au mai alăturat Ion Nichifor și Sorin Zlat (saxofon). Din 1986 eu am plecat în Germania și noua grupare s-a desființat. Am mai cântat sporadic cu Dorel Sascău în străinătate.
Îmbatrânim incet
Muzica: Eolic, Mugurel Neuman Versuri: Mugurel Neuman Înregistrare Studioul TVR 1979
Câteva fotografii cu membrii celor două trupe, Roșu și Alb și Eolic Grup, pot fi vizionate pe pagina Foto Album
O colecție cuprinzând cele mai frumoase melodii interpretate de-a lungul timpului de Grupul Eolic poate fi ascultată pe pagina Audio Album
Iar la Video Album pot fi urmărite cele mai frumoase melodii compuse și interpretate de grupul Eolic pe versurile poetului băcăuan Ovidiu Genaru. Sunt slide show-uri realizate de Genu Cambos. Din păcate filmări propriu-zise mai există doar în arhiva TVR. Sper să vi le pot prezenta cât mai curând posibil.
Deși din 1985 nu mai activeaza ca grup, foștii sai membri au ramas fideli muzicii.
Genu Cambos și Florin Iepurica sunt in Israel, in același domeniu, ca editor audio-video la Dori Media Group.
Doru Sascau este acum profesor la Facultatea de Muzica din Piatra Neamț, catedra de jazz, daruind tinerilor o parte din sufletul sau, impartașindu-le din experiența sa acumulata de-a lungul timpului.
Florin Enea este profesor la Freie Musikschule Warburg, in Germania.
Din pacate cel care s-a ocupat de secțiunea ritmica a grupului Eolic, activând apoi ca profesor de percuție in cadrul Casei de Cultura Bacau, bateristul Gigi Pruteanu nu mai este astazi printre noi…
In același Audio Album mai pot fi ascultate melodii interpretate atât de Florin Iepurica și Genu Cambos, cât și de Mariana Cambos, soția lui Genu, una dintre cele mai cunoscute cântarețe române din Israel.
Dealtfel întreaga familie Cambos și-a adus de-a lungul timpului un mare aport asupra mediului cultural băcăuan:
Lori Cambos a fost una dintre cele mai apreciate actrițe ale Teatrului Bacovia la jumătatea secolului trecut. A jucat în peste 50 de piese, începând cu “Cetatea de foc” a lui Mihail Davidoglu (premiera 20 septembrie 1951), “Titanic vals” de Tudor Mușatescu (10 ianuarie 1953), “Pescărușul” de A. P. Cehov (22 ianuarie 1964) până la “Nunta lui Krecinski” de A. V. Suhovo – Kobilin (9 septembrie 1971). S-a stins din viață în 1972, la doar 46 de ani, în plină maturitate artistică.
Rozina Cambos, actriță de teatru și film, a debutat pe scena Teatrului “Tineretului” din Piatra Neamț, acum fiind actriță a Teatrului Municipal din Tel Aviv. În România a jucat atât pe scena Teatrului Bacovia în “Căsuța de la marginea orașului” (1957), “Poveste din Irkutsk” (1962), la A.T.F. București în “Opera de trei parale” (1974), la Teatrul “Tineretului” Piatra Neamț în “Sluga la doi stăpâni” (1976), la Teatrul Odeon București în “Dragoste periculoasă” (1978) și multe altele. A jucat în peste 20 de filme, de la “Cercul magic” (1975) până la “The human resources manager” (2010).
Mariana Cambos este, din păcate, mai cunoscută și apreciată în străinătate decât în propria sa țară. O voce excepțională, cu un repertoriu variat, cântă atât muzică ușoară cât și populară și de petrecere.
