Chiar incepusem sa ma nelinistesc constatand ca nu am mai scris cam de mult timp despre aberatiile tipic romanesti, despre batjocura conducatorilor la adresa supusilor… Dar uite ca mi-a venit agheasma apa la moara doar aruncand fugitiv o ocheada prin site-urile de stiri mioritice si una pe la Tv. Nu-mi trebuie prea multe. Vad titlul, eventual urmaresc stirea de 2 minute si imediat neuronul meu propriu si personal da semne de nervozitate. Incepe sa proceseze datele si dupa ce parcurge cativa de 11100101110010111… etc, se infierbanta. Il readuc la parametrii normali cu o cescuta de vreo juma’ de kil de cafea asortata la 2-3 tigari. Asta in general.
Insa in seara asta a trebuit sa fac provizii suplimentare din amandoua. Aproape ca ma doare pe mine prostia care ar trebui sa-i doara pe altii. Nu am sa insist prea mult asupra subiectului, fiindca am tot vorbit in ultimul timp despre asta.
Ieri a fost sarbatoare. Izvorul Tamaduirii. Si am vazut cum mii de romani s-au „tamaduit” rupandu-si iar hainele si calcandu-se in picioare pentru apa. Scena asta nu m-ar fi mirat, ba as fi considerat-o absolut normala pe undeva prin Congo, Somalia, Nigeria, prin Kalahari sau Atacama. Insa aici, in Romania noastra in care apa abunda, iar de multe ori, prin deosebita grija si indiguirile realizate de alesii nostri o avem si in propria casa cand ploua 
mai zdravan si incepe sa ne pluteasca mobila, chiar nu pot sa inteleg. Apa de la robinet sau de la vreo fantana este pusa in butoaie si nimeni nu se atinge de ea. Dupa vreo juma’ de ora de incantatii ale unor personaje umile, imbracate dupa colectia de primavara-vara iconistica modest, cu toale aurite, multimea e in delir. Smeritii credinciosi trag cu nesat ultimul fum din tigara si, ca in campionatul de fotbal democratic, american, se avanta voiniceste sa marcheze cu PET-ul la butoaie. Croseuri, gramezi, faulturi… Dar, datorita neadaptarii vitezei la conditiile atmosferice ploioase sus si noroioase jos, sub forta impactului frontal butoaiele leviteaza nehotarate pret de o clipa undeva intre cer si pamant. Intre divin si lumesc. Insa pamantul e mai aproape decat cerul, asa ca aleg 
sa aterizeze fortat, lasandu-i pe cei prezenti cu buza umflata. Daca nu o aveau deja din prima repriza. Bineinteles, vajnicii marcatori sunt felicitati cu vorbe pioase, preponderente fiind cele ce duc cu gandul la credinta si adevarata sarbatoare religioasa: Dumnezei, cruci, biserici, sfinti, in general pe linie materna. Scorul meciului: 0 – 0. Zero aghiasma in PET, zero banuti la cutia milei. Arbitrii de tusa se regrupeaza apoi si, in lipsa de cartonase, incep o noua serie de incantatii stropind, printre picaturile de ploaie, galeria. Un fel de a-ti spala masina cand ploua cu galeata. Iar multi dintre enoriasi, patrunsi de importanta momentului, uita sa-si inchida umbrela pentru a fi atinsi (si) de stropii sfinti. E de la sine inteles ca la final, conform traditiei milenare, evenimentul trebuie sarbatorit. Cu niste sacose electorale, cu niste mici si bere de ziua comunei…
Pare un scenariu din „Cascadorii rasului”? Probabil, dar din pacate nu este. Asta-i Romania de azi. Asta-i poporul nostru credincios pana in maduva buzunarului. Enoriasul care isi iubeste aproapele scutindu-l de corvoada zilnica a spalarii dintilor. Care stie ca nu haina il face pe om asa ca ti-o rupe, numai sa nu iei tu apa inaintea lui. Care te ajuta sa-ti economisesti banii asigurandu-ti un masaj ad-hoc tropaind cu picioarele pe oriunde te doare. Care ajuta batranele sa de simta iar tinere, machindu-le natural, cu mov pastelat, fara farduri si alte cosmeticale. Despre toate acestea au relatat Antena 3, Realitatea si mai toata mass-media romaneasca si nu numai. Asta-i poporul care nu peste mult timp va merge la urne si va alege in functie de ce duh sfant i-a dat sacosa, micul si berea. Eu as propune ca urmatoarea sfintire a apei sau a orice sa se organizeze la Cotroceni sau Victoria. Poate in felul asta or sa se adune mai multi romani si pe acolo… Aleluia!
Un alt subiect care mi-a zgariat ochii si creierul, atat cat mai am, este batjocorirea fara limite a pensionarilor. Dupa cum graieste gura Ministrului Muncii, nu există nici un temei legal pentru a restitui CAS-ul la pensii. Hopa! Uite ca pe asta n-o stiam. Iar daca legea este intr-adevar una singura pentru toti, atunci jumatate din inchisorile romanesti se vor goli. Sa ma explic. Din cate am inteles, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis că reţinerea CAS-ului pentru o anumită categorie de pensionari este neconstituţională. Deci ilegala. Dupa un rationament logic, daca ti s-a luat ilegal ceva si o instanta a constatat asta, trebuie 
sa-ti fie inapoiat. Or madam Boghicevici spune ca „nu există un temei legal pentru a restitui sumele încasate până acum” (!?) Adica de azi inainte nu ti se mai opresc bani, dar nici nu mai vezi nimic din ce ti s-a oprit pana acum. Nu cumva asta e de fapt pregatirea terenului pentru ceva mult mai grandios, la nivel inalt? Mie cam asa imi pare. Luand de bun ce zice doamna ministru iar in Romania legea este aceeasi pentru toata lumea, asta inseamna ca daca eu am furat in trecut iar azi sunt prins „nu exista temei 
legal” sa ma oblige cineva sa restitui acele bunuri. Doar ca de azi incolo sa nu mai fur. Folosesc cam des cuvantul „furt”? Nu mi se pare. Fiindca asta au facut guvernantii cu pensiile, cu salariile, cu indemnizatiile, in numele crizei. Noi saracim, ei prospera. In an de criza, cand ne vorbeau noua de austeritate si solidaritate, sa strangem cureaua ca sa scoatem tara din hazna, conturile lor au crescut, vilele s-au marit, limuzinele s-au innoit. Iar pe treaba cu „temeiul legal” n-ar fi mare lucru ca intr-o zi sa iasa toti imburghezitii si sa ne arunce in fata „da, 
v-am furat de v-am rupt, dar nu exista temei legal sa va dam inapoi ceva”… Un scenariu sumbru dar nu imposibil. Mai ales in Romania… Deci de la Ministrul Muncii avem mana libera la furat. Doar sa fim atenti sa nu fim prinsi in fapt. Daca suntem prinsi dupa, putem sta linistiti, nu trebuie sa inapoiem. O mica rugaminte: nu incercati sa furati de la mine ca plecati cu mana goala, nu prea aveti ce lua. Incercati-va norocul pe la vilele din Primaverii, Snagov, Cotroceni…
Nestiute sunt caile justitiei mioritice… Balanta se inclina in bataia vantului in functie de zona geografica, de Curte de Apel, de judecatorie. In cate feluri se interpreteaza o singura 
lege? Fiindca dupa cum spune Doina Parcalabu, directorul Casei de Pensii, “ce se intampla la Arges este un caz aparte. Curtea de Apel a solutionat favorabil cererile pensionarilor fata de alte zone ale tarii unde instantele au respins cererile”. Deci de aici sa inteleg ca legea nu este aceeasi pentru toti. Ea poate fi interpretata. Sunt si „cazuri aparte”… Halal justitie… Sa ne mai miram? Doar traim in Romania! La fel despre asta am vazut si pe Antena 3 si pe RTv .
Un alt subiect delicat se refera la „binefacerile” hypermarketurilor asupra sanatatii noastre. Culmea este ca tocmai aseara (20 Aprilie 2012) i-am cumparat fiicei mele o punga 
de pufuleti. Dintr-aia simpli. „Gusto”, produsi la Baicoi. Conform obiceiului meu, inainte de a-i da ei ceva, gust eu sa ma asigur ca nu va avea probleme. Si surpriza, „Gusto” avea un gust ciudat. M-am uitat pe punga si m-au trecut sudorile: termen de valabilitate 30.12.2011! Deci expirat de aproape 4 luni! Bineinteles ca dimineata ma voi prezenta la acel magazin pentru a inlatura ce este expirat. Daca mi se pun piedici voi merge mai departe pana voi rezolva problema. Nu vreau sa aflu de copii intoxicati prin cartier, m-as simti vinovat ca am stiut si nu am facut nimic. Este ca si cum i-as fi imbolnavit chiar eu.
Eu unul m-am lasat demultisor de facut cumparaturi la hyper, super, ultra, mega sau cum 
s-or mai numi – marketuri. Am avut destule surprize. Vad la Tv atatea reclame frumoase, imbietoare, care iti scot ochii cu ofertele incat mi se face greata. Oare pentru ce sunt aceste oferte si la ce produse? La un lapte proaspat de azi dimineata? La un pui/piept/pulpe/tacam proaspat, de azi sau de ieri? La un ulei produs acum cateva zile? Sa fim seriosi. De ce nu se face oferta (reducerea), la tot ce este, sa zicem, ulei? De ce numai la un anumit fel si un anumit lot? Ne uitam la calitate sau la termenul de valabilitate si dezlegam misterul. Asta daca inscrisul cu termenul nu a fost modificat deja, sau uleiul trimis la fabrica, reambalat cu o data de expirare cat mai indepartata si adus iar in galantare… Astea sunt doar procedurile cele mai simple in goana dupa bani. Cum si-ar permite un astfel de magazin sa piarda din profit? Cum am mai spus de atatea ori, prea putin conteaza ca imbolnavesti un om, o suta, o mie 
sau o tara atata timp cat ai profit. Eu unul as vota o lege prin care sefii acestor firme cu astfel de nereguli sa fie obligati sa consume exclusiv produse din magazinele lor. Alternativa sa fie anularea definitiva a autorizatiei. Acestia sa nu mai poata fabrica sau vinde, dupa caz, produse alimentare. Iar cei de la OPC sa-si faca treaba ca la carte. Eu unul intentionez ca dimineata sa ma duc la acel magazin si sa cer sa distruga in fata mea lotul de pufuleti expirati. Fiind sambata, nu cred sa gasesc pe cineva la OJPC, dar am sa incerc. Poate unii vor spune ca fac prea multa tevatura pentru o simpla punga de pufuleti ieftini. Nu sunt de acord cu ei. Nu conteaza pretul, atata timp cat acel produs pune in pericol sanatatea copilului meu si al altora. Cand e vorba de copii nu stau la discutii. Si nici eu nu sunt dispus sa-mi sacrific sanatatea pe altarul profitului altora cumparand orbeste doar fiindca e ieftin. Cam la asta se refera si Adevarul.ro. in articolul despre goana dupa profit.
Voi reveni cu siguranta asupra acestui subiect.
